Principală » Articole » sarbatoarea pastelor si cina Domnului

Ce inseamna aztazi daca sarbatorim Pastele?

 

 Isus ştia că, la moartea Sa ca Mielul lui Dumne­zeu, Cina Pascală iudaică urmată de sărbătoarea ei de şapte zile a pâinii nedospite va deveni fără efect sau   învechită. Ea nu mai putea mai mult să   ser­vească ca o ,,umbră a lucrurilor bune viitoare", de­oarece lucrul bun, jertfa mai bună, Christos Isus, ve­nise în realitate şi murise ca o temelie pentru noua lume a dreptăţii. A celebra mai departe Pastele ar însemna a da mai multă valoare umbrei decât rea­lităţii, lucrul substanţial. Aceasta ar arăta o lipsă de credinţă în venirea lui Isus Christos ca Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii. De aceea, persoanele cari continuă să celebreze Pastele ca în ve­chime, sunt aceia cari leapădă pe Isus din Nazaret ca ,,jertfa mai bună", „Pastele noastre". (Col. 2:16, 17 ,- Evrei 10:1 ; 9:23). Spre a pregăti ceva în locul cinei anuale de Paşte, ceva ce ar îndrepta credinţa şi aducerea lor aminte în direcţia dreaptă, Isus institui noua Cină Memorabilă. El instrui pe urmaşii Săi să facă aceasta în mod regulat la timpul potrivit. Apostolul  Pavel ne atrage mai întâi atenţiunea asupra  instrucţiunilor lui Isus de a face aceasta, scriind urmă­toarele, la 1 Corinteni 11:23—26.

  „Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi a zis : Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea".   Tot astfel, după cină, a luat paharul şi a zis : Acest pa­har este legământul cel nou în sângele Meu, să faceţi lucrul acesta spre pomenirea mea, ori de câte ori veţi bea din el. Pentru că ori de câte ori mâncaţi din pâinea  aceasta  şi  beţi   din paharul acesta, vestiţi  moartea Domnului, până va veni El". — Am. Stan.Ver.

 Epistola care conţine aceste cuvinte,le-a scris apostolul Pavel Corintenilor în jurul anului 55 (d. Chr.), sau mai mulţi ani înainte ca el să fi fost băgat la închisoare în Roma. Credinciosul său însoţitor, Luca, scrise darea de seamă a evangheliei sale în jurul anului 60 d. Chr., pe când Pavel era în închi­soare la Roma. Luca urmă darea de seamă a Cinei Memorabile aşa cum fusese dată de către Pavel şi zice cu privire la Isus în acea noapte de Paşte a anului 33 d. Chr. : „Apoi a luat pâine ,• şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi le-a dat-o, zicând: Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea. Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul, şi li l-a dat, zicând: Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi". — Luca 22:19, 20, Am. Stan. Ver.

 Deoarece lsus nu numeşte în atâtea cuvinte data sau timpul, chestiunea se ridică pe drept, exact când şi cât de des trebue ucenicii Săi, membrii trupului, biserica, să facă aceasta în mod ascultător întru po­menirea Lui ? Exact când şi cât de des să facă a-ceasta, trebue să reiasă cu totul clar din rapoartele evangheliei. Dar, după ce avu loc marea cădere de la credinţa curată şi adevărată, exact aşa după cum prezisese apostolul Pavel la 2Tesaloniceni 2:3-7, surveniră diferenţe de păreri în ce priveşte celebra­rea şi înţelesul ei, precum şi asupra faptului când, cum şi în ce mod să celebreze. în consecinţă, astăzi, noi găsim unele organizaţiuni religioase cari pre­tind a celebra cina Domnului zilnic, unele de mai multe ori pe zi, ca în jertfa liturghiei Romano-Catolice, altele săptămânal, duminicile, până când altele, apoi, în fiecare sfert de an, duminica; unele dimi­neaţa, iar altele după masă. Nu pot fi toate drepte. Biblia arată că toate sunt greşite.

 Isus institui noua Cină Memorabilă la un timp hotărât, anume, în seara de 14 Nisan. Aceasta era aniversarea nopţii Pastelor Israeliţilor în Egipt. A-cele Paşte tipice erau celebrate exact odată pe an la această dată, neţinând seamă de ziua săptămânii, în care cade data, Isus este Mielul de Paşte antitipic, şi El institui noua cină memorabilă pentru po­menirea Sa. Tipul şi antitipul trebue să fie în armo­nie. Umbra şi substanţa trebue să fie armonizate. In mod corespunzător, Isus muri şi-Şi vărsă sângele în ziua a patrusprezecea Nisan, după ce începuse o cină memorabilă pentru pomenirea Sa. În mod scriptural urmează, atunci că noi trebue să ţinem amintirea morţii lui Christos în seara zilei de 14 Ni­san, sau exact odată pe an, la această dată de ani­versare, indiferent de ziua săptămânii în care cade data. Declaraţia lui Pavel cu privire la paharul ci­nei memorabile. ,,Aceasta să faceţi, ori de câte ori veţi bea din el, pentru pomenirea Mea", nu poate să fie explicată în mod scriptural să însemneze mai des sau de mai multe ori în decursul anului, sau de mai multe ori pe zi. Pavel ştia că până la venirea a doua a lui Christos Isus va fi un drum lung, şi a-ceasta pentru că ucenicii, deşi sărbătoresc Cina Me­morabilă numai odată pe an, vor face aceasta de­seori din cauza multor ani înaintea venirii Domnu­lui.

 De aceea, Pavel zicea : „Pentru că ori de câte ori mâncaţi această pâine, şi beţi paharul, vestiţi moar­tea Domnului până va veni". Acelaş lucru putea să fi fost spus Israeliţilor cu privire la celebrarea Pas­telor, anume : „Ori de câte ori mâncaţi mielul de Paşte cu ierburi amare şi cu pâine nedospită, vestiţi moartea mielului în Egipt până la venirea marelui Paşte antitipic, Mielul lui Dumnezeu". La Evrei 9:25, 26 şi 10:11, apostolul scrie cu privire la singura jertfă a lui Isus: „ Şi nu ca să Se aducă de MAI MULTE ORI jertfă pe Sine însuşi ca marele preot, care intră în fiecare an în locul prea sfânt cu un sânge, care nu este al lui; fiindcă atunci ar fi tre­buit să pătimească de MAI MULTE ORI de la înte­meierea lumii; pe când acum, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa". Şi, pe când orice preot face slujba în fi­ecare zi, şi aduce de MULTE ORI aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele". (Am. Stan. Ver.). Marele preot Iudeu intra numai odată pe an în sfânta sfintelor templului, spre a aduce sângele ispăşitor de păcate, în ziua anuală de ispăşire. Şi totuşi apostolul numeşte aceasta ori de câte ori (de multe ori). Pentru ce ? Din cauza numărului de ani în timpul cărora marele preot făcea aceasta o sin­gură dată în fiecare an, în ziua de ispăşire. Tot la fel, când adevăraţii creştini celebrează Cina Me­morabilă o singură dată pe an, în ziua de 14 Nisan, aceasta devine o chestiune „de mai multe ori", da­torită numărului de ani în care aceasta este sărbă­torită până la venirea lui Christos.

 

Categorie: sarbatoarea pastelor si cina Domnului | Adăugat de: barabi12 (2013-03-08)
Vizualizări: 523 | Tag-uri: Cina de Comemorare, Cina de amintire, Pastele, Moartea lui Isus, Cina Domnului | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]

widgets