Principală » Articole » Despre Sfânta Treime

Provenienţa Sfânta Treime

  

         0 doctrină fundamentală a aşa-numitei religii organizate. Aceasta este acceptată ca adevăr scriptural şi ţinută ca sacră de milioane de bărbaţi şi femei. Pe scurt, doctrina spune că există trei dumnezei într-unui: „Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt", toţi trei egali în putere, substanţă şi veşnicie. După cum este definită de Enciclopedia Catolică sub titlul „Treimea, Cea Binecuvântată", „este termenul folosit pentru a semnifica doctrina centrală a religiei creştine - ...în unitatea Divinităţii există Trei Persoane, Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt, aceste Trei Persoane fiind cu adevărat distincte una de cealaltă. Astfel, în cuvintele Crezului athanasian: Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, Spiritul Sfânt este Dumnezeu şi totuşi nu există trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu".

          O asemenea doctrină, împreună cu încercarea de a o explica, este foarte confuză. A o scuza prin cuvântul „Taină!" nu este satisfăcător. Dacă cineva are în minte cuvintele apostolului: „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii" (l Corinteni 14:33), acesta vede imediat că o asemenea doctrină nu este de la Dumnezeu. Ei bine, cineva poate întreba: dacă nu Dumnezeu este autorul acestei doctrine confuze, atunci cine?

         Originea  doctrinei  treimii  se  trage  de  la babilonienii şi egiptenii antici şi de la alţi mitologi din vechime. Nu va fi tras la îndoială de iudei şi creştini că aceste popoare din  antichitate se închinau la dumnezei demoni şi că naţiunea tipică a lui Dumnezeu, Israel, a fost avertizată să nu se amestece cu ei din această cauză. înseamnă, atunci, că nu Dumnezeu a fost autorul acestei doctrine. Există două fapte mai interesante: (1) Un religionist care a trăit în secolul al II-lea, numit Tertulian, care locuia în Cartagina, Africa, a introdus termenul trinitas în scrierile ecleziastice latine, termenul „treime" nefiind folosit niciodată în Scripturile inspirate. (2) Doctrina a fost introdusă prima dată în „religia organizată" de un preot numit Teofil, care a trăit de asemenea în secolul al II-lea, în anul 325 d.Chr., s-a întrunit la Niceea, în Asia Mică, un consiliu de preoţi şi au confirmat doctrina. Astfel a început să fie declarată doctrina organizaţiei religioase a creştinătăţii şi preoţii au ţinut totdeauna la această doctrină complicată. Prin urmare, concluzia evidentă este că Satan este iniţiatorul doctrinei treimii.

           Cineva poate întreba: Dar ce puteţi spune despre scripturile citate pentru a sprijini „treimea"? Nu ar dovedi ele că doctrina pe care o învaţă clerul este diferită de treimea Babilonului antic? Fiecare persoană sinceră şi temătoare de Dumnezeu doreşte să cunoască realitatea. Ea realizează că această cunoştinţă este o apărare împotriva erorii şi pentru a o câştiga, trebuie să se ţină seama cu sinceritate de ambele părţi ale unui argument, în acest scop, să ne întoarcem atenţia către principalele scripturi folosite pentru a susţine doctrina treimii.

   Atunci când preoţii sunt întrebaţi de adepţii lor, cum este posibil să existe o asemenea combinaţie de trei în unu, ei în general răspund „Aceasta este o taină". Unii au încercat să ilustreze acest lucru folosind triunghiuri, trifoi, sau chipuri cu trei capete pe un singur gât. Cu toate acestea, persoanele sincere care doresc să îl cunoască şi să îl servească pe Dumnezeul cel Adevărat, constată că este dificil să iubească şi să se închine unui Dumnezeu complicat, ciudat, cu trei capete. Clerul care injectează asemenea idei, se va contrazice pe sine atunci când declară că Dumnezeu 1-a făcut pe om după propriul Său chip; deoarece, bineînţeles, nimeni nu a văzut vreodată o creatură umană cu trei capete.

 

Categorie: Despre Sfânta Treime | Adăugat de: barabi12 (2012-11-28) E
Vizualizări: 234 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]

widgets